Demența frontotemporală este un termen folosit pentru a descrie o serie de boli care afectează în principal lobii frontali și temporali ai creierului. Acești lobi sunt responsabili de controlul comportamentului, limbajului și mișcării. Demența frontotemporală este considerată una dintre tipurile mai puțin cunoscute de demență și poate debuta mai devreme decât alte tipuri, adesea între vârsta de 40 și 65 de ani. Această afecțiune poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților și familiilor acestora, iar gestionarea simptomelor poate reprezenta o provocare.[1] Ce se poate totuși face vei descoperi în rândurile de mai jos.
Impactul demenței frontotemporale asupra calității vieții
Demența frontotemporală afectează în primul rând capacitatea individului de a gândi, planifica și lua decizii, ceea ce duce la o scădere a autonomiei. Persoanele afectate pot avea dificultăți în realizarea sarcinilor zilnice, cum ar fi gătitul, curățenia sau administrarea medicamentelor, ceea ce poate duce la o dependență crescută de îngrijitori. Acest lucru poate avea un impact negativ asupra stimei de sine și poate genera frustrare și tristețe pentru persoana afectată și pentru cei din jurul său.[2][3]
De asemenea, pot apărea modificări semnificative în personalitate și comportament. Acestea pot include iritabilitate, agresivitate, apatie sau chiar comportament sexual inadecvat. Aceste schimbări pot afecta relațiile cu ceilalți și pot aduce o provocare suplimentară în ceea ce privește îngrijirea și gestionarea comportamentelor dificile.[1][3]
Pentru familia unei persoane cu demență frontotemporală, îngrijirea acesteia poate fi foarte dificilă, atât din punct de vedere fizic și emoțional, cât și din punct de vedere financiar.[2]
Modalități de îmbunătățire a calității vieții în cazul demenței frontotemporale
Demența frontotemporală nu se poate vindeca și nici nu există un tratament specific pentru această boală. Cu toate acestea, anumite medicamente și terapii pot ajuta la ameliorarea simptomatologiei. Realizarea unor modificări în locuință poate facilita viața de zi cu zi a unei persoane cu demență frontotemporală. Este important, de exemplu, să se simplifice planul de etaj, eliminând obstacolele și pericolele. De asemenea, crearea unui mediu calm și relaxant poate ajuta la reducerea anxietății și a comportamentelor agresive sau problemele de somn.[1][2]
Evitarea evenimentelor/activităților care declanșează comportamente nedorite, crearea unei rutine structurate și simplificarea sarcinilor zilnice pot fi și ele de ajutor.[1]
Cele mai citite articole
Este esențial, în primul rând, ca persoanele cu demență frontotemporală să beneficieze de susținerea din partea familiei, dar și de ajutor specializat.[1][3]
Cum să te ocupi de un membru al familiei cu demență frontotemporală
Dacă un membru al familiei tale a primit acest diagnostic, trebuie, mai întâi de toate, să încerci să înțelegi care sunt cauzele demenței frontotemporale, cum se manifestă ea și la ce te poți aștepta să se întâmple în viitor, cum progresează boala și cum poate afecta viața zilnică a tuturor. Acest lucru te poate ajuta să răspunzi mai bine la schimbările comportamentale ale persoanei afectate, dar și să iei măsurile necesare la timp.
În funcție de stadiul bolii, s-ar putea să fie necesar să se facă anumite modificări în casa persoanei afectate pentru a asigura siguranța și confortul acesteia. De asemenea, poate avea nevoie de ajutor pentru îngrijirea de bază, cum ar fi îmbrăcatul, spălatul sau gătitul.
Este important însă și să-ți găsești timp pentru a te îngriji și de propriile nevoi, căutând sprijin social și psihologic. Nu ezita să soliciți ajutorul specialiștilor sau să cauți grupuri de sprijin. De asemenea, există centre de zi, servicii de îngrijire la domiciliu sau cămine de bătrâni specializate în îngrijirea persoanelor cu demență frontotemporală la ale căror servicii poți apela, în special atunci când boala a avansat într-atât încât persoana respectivă necesită îngrijire permanentă 24/7.[2]
Demența frontotemporală poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții, afectând atât persoana diagnosticată, cât și familia acesteia. Cu toate acestea, există resurse și sprijin disponibile care pot ajuta la gestionarea acestei boli și la îmbunătățirea calității vieții. Pentru a le identifica pe cele potrivite este necesară în primul rând consultarea unui specialist.
Bibliografie:
- „Frontotemporal Dementia”, Mayo Clinic, 2021, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/frontotemporal-dementia/symptoms-causes/syc-20354737. Accessed 5 Oct. 2023.
- „Providing Care for a Person with a Frontotemporal Disorder”, National Institute on Aging, 2021, www.nia.nih.gov/health/providing-care-person-frontotemporal-disorder. Accessed 5 Oct. 2023.
- „What Are Frontotemporal Disorders? Causes, Symptoms, and Treatment”, National Institute on Aging, 2021, www.nia.nih.gov/health/what-are-frontotemporal-disorders. Accessed 5 Oct. 2023.
